Maternitatea in Romania
Da, cand m-a trezit dimineata si am vazut ce straniu e spitalul, ce mizerabil. La toaleta era un singur wc pe care il folosea toata lumea, vreo 3 cosuri de gunoi cu vata si absorbante folosite, cosuri pline de dadea si pe jos chiar, peretii manjiti de sange, toaleta la fel, rezervorul de la toaleta spart de nu puteai trage apa iar toaleta se infundase cu tot felul de minuni.
Coborand in sala de vizitatori, m-am uitat pe geamul de langa scari in curtea maternitatii din spate si mare mi-a fost mirarea sa descopar o imagine ciudata. Un copac era impodobit ca de Craciun. Dar cu ce? Toate crengile aveau agatate scutece, absorbante si bucati de vata, probabil aruncate de pe geam de la etajele superioare culmea in dreptul toaletelor. Halal tara. O singura maternitate in ditamai orasul si se prezenta astfel.
Cand era ora de masa, numai gandul ca am vazut toate acestea imi facea scarba. Am papat ce am avut la pachet sau ce imi aducea familia. Nu riscam sa ma uit la mancarea de acolo. Aceleasi femei care faceau curat cu niste toale murdare si curatau pe jos, atat pe sala cat si in camere, aceleasi puneau si de mancare la cele care veneau sa se hraneasca, de obicei cele sarace, venite de la tara sau de alta etnie.
Aparatele, paturile, lenjeria, toate ruginite, extrafolosite si depasite moral iti amintea de vremea dinante de revolutia din ’89 . Nu s-a mai investit nimic in spitale decat in seringi, medicamente si teste de rutina. Pacat , mare pacat!
No related posts.
