O ora de libertate
Se stie ca atunci cand se naste un copil viata unei familii se schimba, adica parintii nu mai au timp pentru ei, cel putin mama, care este legata de copil. Daca mama merge undeva si nu are cu cine lasa bebelusul trebuie sa-l ia cu ea, asta daca vremea permite acest lucru. Am avut si eu treaba o ora prin oras si a ramas sotul acasa cu cel mic. In acea ora, m-am simtit libera din nou, vroiam sa colind magazinele, sa merg prin parc, dar in acelasi timp eram ingrijorata pentru ei, ca i-am lasat singuri si “Da Doamne, sa se descurce!”, sa nu planga mult ca data trecuta iar sotul sa aiba calmul necesar si rabdare. Cand am venit acasa era o liniste deplina si mie imi venea sa mai fug o ora prin oras, dar nu se mai putea.
Ma gandeam ca numai eu gandesc asa si ca poate exagerez…Ca, pana la urma,si tati trebuie sa aiba rabdare si sa nu o ia la goana la primul planset…Si totusi, nu pot sa nu ma simt mai…potrivita…Parca eu le stiu pe toate (din ce are nevoie copilul) si parca nimeni nu il linisteste mai bine decat mine…Anne-Marie a noastra are deja 9 luni…Ieri a plecat in parc doar ea cu tati si eu am stat cu mana lipita de telecomanda…Deci, rabdare, lucrurile isi mai revin putin cate putin…